
Forumul Cultural Național Din Moldova (Chișinău, Mai 4-5, 2017)
Conceptul de „orașe creative” a devenit popular în rândul factorilor de decizie și a practicienilor care sunt preocupați de viitorul orașelor. Creativitatea, industriile creative și resursele culturale sunt văzute drept un remediu pentru dezvoltarea urbană în economia post-socialistă. Forumul Cultural Național din Moldova este organizat în cadrul Programului UE-Parteneriatul Estic în Cultură și Creativitate pentru anii 2015-2018 și are drept obiectiv prezentarea și evaluarea conceptului de „orașe creative” și a modalităților sale de implementare în Moldova, precum și analiza și testarea potențialului de dezvoltare urbană integrată, inclusiv în infrastructura imaterială și cea materială.
Locul desfăşurării: Muzeul Național de Artă al Moldovei (Chisinau, str. 31 August 1989, 115)
Moderator: Andrei Chistol, Secretarul de stat al Ministerului Culturii
Traducere simultană: română/engleză
4 Joi, 4 mai |
|
09:30-10:00 |
Înregistrarea și cafeaua de dimineață |
10:00 |
Sesiunea de deschidere Spectacol Discurs inaugural de către:
|
10:45 |
Discurs: „Cultura și creativitate – principalele ingrediente ale orașelor de succes”, Lia Ghilardi, Fondatoare și Directoare a Noema, expert în Inițiativa Orașelor și Regiunilor Creative. Urmat de o sesiune de întrebări și răspunsuri. |
11:15 |
Discurs: „Cum investim înțelept în cultură și creativitate?”, Philippe Kern, Partener superior al KEA European Affairs, Șef al echipei de experți al proiectului finanțat din fonduri Europene – Cultură pentru Orașe și Regiuni. Urmat de o sesiune de întrebări și răspunsuri. |
11:45 |
Studiu de caz inspirațional 1: „Košice – de la Capitală Europeană a Culturii, la hub al sectorului creativ”, Michal Hladký, Director Industrii Creative Košice (Slovacia). |
12:10 |
Prânz și relaţionare |
13:30 |
„Sprijinirea industriilor creative și a proiectelor inovatoare de dezvoltare urbană”, Simon Williams, Director al Consiliului Britanic din Ucraina. |
13:50 |
„Rețeaua europeană a hub-urilor creative – pentru promovarea hub-urilor ca și modele inovatoare în sprijinul dezvoltării economiei creative”, Kateryna Kravchuk, Manager de program în cadrul PPV Knowledge Networks (Liov, Ucraina), expert din Ucraina în ceea ce privește Iniţiativa orașelor și regiunilor creative. |
14:10 |
Studiu de caz inspirațional 2: „Crearea unui ecosistem al industriilor creative în orașele mici și medii, exemplul orașului Tartu”, Reigo Kuivjõgi, Manager al Centrului pentru Industrii Creative din Tartu (Estonia) |
14:35 |
Studiu de caz inspirațional 3: „Crearea unor inițiative de antreprenoriat social, exemplul din Ivano-Frankivsk”, Olga Dyatel, Co-manager al Urban Space 500 și Co-fondatoare a Insha Osvita (Ucraina) |
15:00 |
Pauză de cafea și relaționare |
15:15 |
Studiu de caz inspirațional 4: „Implementarea Inițiativei Orașelor și Regiunilor Creative, exemplul orașului Orhei”, Dumitrița Efremov, expert în ceea ce privește Inițiativa Orașelor și Regiunilor Creative și reprezentantă a Municipiului Orhei (tbc) |
15:40 |
Discuții de grup: Foaie de parcurs privind dezvoltarea orașelor creative
|
17:00 |
Încheierea primei zile |
19:00 |
Cina pentru vorbitori și oaspeți |
Vineri, 5 mai |
|
9:30-10:00 |
Înregistrarea și cafeaua de dimineață |
10:00-13:00 |
Ateliere de lucru practice desfășurate în paralel Atelier de lucru practic în cadrul căruia se va discuta despre strategiile de dezvoltare ale unor orașe creative și se va lucra în grupuri mici pentru a putea încerca diverse instrumente și metode pentru dezvoltarea industriilor creative. Se vor forma trei grupuri:
|
13:00-14:00 |
Prânz și relaţionare |
14:00-14:30 |
Prezentarea propunerii pentru dezvoltarea orașelor creative în Moldova, Andrei Chistol, Secretar de stat în Ministerul Culturii al Republicii Moldova, și Dumitrița Efremov, Coordonatoare a Forumului |
14:30-15:00 |
Sesiunea de închidere:
|
15:00-16:00 |
Recepție pentru toți participanții la conferință. |
- Orașele și suburbiile acestora — 72% din populaţia celor 28 de state UE este urbană; 41% din locuitorii UE trăiesc în orașe mari, iar 31% în orașe mici și suburbii. [1]
- Conform datelor ONU, 54% din populaţia lumii trăiește în prezent în orașe, iar până în anul 2050 această pondere va ajunge la 66%. [1]
- Orașele sunt motoarele economiei. În zonele metropolitane domiciliază 59% din populaţia UE, dar aici se află 62% din locurile de muncă și se obține 67% din PIB (Comisia Europeană, 2014). [1]
- Acumulând 2.250 miliarde USD și aproape 30 de milioane de locuri de muncă în toată lumea, sectoarele culturale și creative sunt factori majori ai economiilor din statele dezvoltate și în curs de dezvoltare.[2]
- Deoarece oraşele generează peste 80% din PIB-ul mondial, urbanizarea poate contribui la dezvoltarea durabilă, dacă este bine gestionată prin creșterea productivității, favorizarea inovației și apariția ideilor noi. [6]
- Artele teatrale joacă un rol important în atragerea turiştilor: de exemplu, 9,2% din turiştii care au vizitat Marea Britanie au mers la teatru, la un concert, la un spectacol de operă sau balet. Spectacolele locale, care au loc în parcuri, localuri, restaurante sau chiar în câmp, reprezintă un element important al atractivității turistice a Europei. [4]
- Muzeele sunt principalele instituţii care pun artele vizuale la dispoziţia tuturor cetăţenilor. Șapte din cele mai vizitate muzee din lume se găsesc în Europa, Parisul și Londra fiind în frunte cu câte trei muzee cele mai vizitate. Muzeul Louvre din Paris a avut aproape 10 mln de vizitatori în anul 2012, iar toți concurenții au atras mai mult de 3 mln de persoane, confirmând atractivitatea sporită a muzeului atât din partea vizitatorilor din țară, cât și a celor de peste hotare. [4]
- Europa este o destinație turistică culturală de bază, cu un număr mare de atracții culturale importante și un flux mare de vizitatori internaționali și naționali, interesați de obiective culturale. Se estimează că turismul cultural reprezintă aproximativ 40% din volumul total al turismului european (inclusiv turiștii culturali generali și specifici). [3]
CAZURI: IMPACTUL INDUSTRIILOR CULTURALE ŞI CREATIVE ASUPRA DEZVOLTĂRII UNUI ORAŞ
Tartu
Tartu este al doilea oraş ca mărime din Estonia. Are 100.000 de locuitori, foarte mulți fiind tineri (peste 50% din populație este sub 30 de ani). Universitatea din Tartu este celebră, fiind clasată printre cele mai bune universități din lume.
Dintre orașele mici și mijlocii, Tartu este unul care a adoptat devreme susținerea ICC. Acesta și-a lansat în anul 2004 politica privind industriile creative, cu scopul de a oferi o nouă perspectivă tinerelor talente, susținând și încurajând creativitatea și specificul local, oferind oportunităţi de afaceri tinerilor absolvenţi pentru a-i menţine în oraș. Tartu a fost ales să găzduiască primul centru al industriilor creative din Estonia.
La debutul acestei inițiative, principalele provocări au fost în mod evident consolidarea capacităţilor la nivel local și extinderea industriilor creative în zonă pentru a se atinge o masă critică. O altă preocupare locală a fost crearea unui mediu de afaceri favorabil, pentru ca tinerele talente să rămână în oraș după finalizarea studiilor.
Centrul industriilor creative din Tartu (CICT) a obținut deja rezultate măsurabile: peste 100 de companii au fost incubate de la lansarea proiectului. Aproximativ 20% din acestea au elaborat un model de afaceri care poate fi exportat pe piețele externe. În ultimii doi ani, media cifrei de afaceri anuale a companiilor incubate a crescut de la 20.000 EUR la 50.000 EUR. De asemenea, CICT a reușit să consolideze comunitatea locală, iar companiile absolvenților oferă asistență utilă afacerilor nou-create.
Vilnius
Cartierul Pilaitė din Vilnius (539.900 de locuitori) este unul din așa-numitele „micro-raioane” planificate în Lituania de către fosta Uniune Sovietică în anii '60. Ideea inițială era crearea unor mici zone rezidențiale, care urmau să fie separate unele de altele prin pajişti sau păduri cu o suprafață mică. Această idee a fost abandonată după prăbușirea Uniunii Sovietice, la fel ca și Pilaitė, care a devenit o zonă rezidențială izolată (așa-numita „zonă adormită”).
Ca în alte orașe post-sovietice, și la Vilnius majoritatea activităţilor și evenimentelor culturale și de divertisment sunt concentrate în centrul orașului. Ca urmare, „zonele adormite”, care ocupă o bună parte din suprafața capitalei, sunt într-o stagnare culturală totală. Rezultatele acestei situații sunt vitalitatea economică redusă, izolarea socială și activitatea culturală limitată a locuitorilor din zonă, de la copii până la vârstnici.
În cadrul noilor strategii au fost lansate trei inițiative: BEEpart, o casă comunitară aflată în cartierul Pilaitė și o platformă de inovare socială; Republica Užupis, primul și poate cel mai important incubator de arte din țările baltice; Fabrica de Artă LOFTAS, un centru cultural independent non-profit situat în interiorul unei foste fabrici, care oferă oportunități, spații de păstrare și evenimente diverse pentru comunitatea creativă.
Cartierul Pilaitė și-a ameliorat semnificativ imaginea datorită BEEpart, fiind privit acum ca o zonă perfectă pentru familii și interacțiune socială, și nu ca o zonă periferică izolată. De la deschiderea sa, BEEpart găzduiește un număr tot mai mare de activități. În fiecare săptămână la BEEpart au loc 12-15 seminare creative sau educaționale și 60 de evenimente. În același timp, audienţa festivalului BEEpositive a crescut de la 1.000 la 2.500 între 2011 și 2013.
Košice
Košice este al doilea oraș din Slovacia în ceea ce privește populaţia (240.000) și activitatea economică. Activităţile economice au o bază industrială solidă (U. S. Steel Košice), având alături alte sectoare, cum ar fi educația și transporturile.
Cultura a devenit o prioritate majoră a dezvoltării la nivel de oraș și regiune, iar calitatea de Capitală Europeană a Culturii (ECOC) în anul 2013 a reprezentat, fără îndoială, un catalizator real. Se pune accent mai ales pe restructurare economică și turism, precum și pe atragerea și menținerea talentelor.
În 2011 au fost publicate un plan general și un manifest de oraș creativ, care au prezentat agenda de dezvoltare pentru rolul pe termen lung al culturii și creativității în dezvoltarea orașului.
Zona Kasárne/Kulturpark a fost creată în scopul revitalizării unei părți întinse din apropierea centrului istoric al orașului, unde fosta cazarmă militară a fost renovată în cadrul unui trimestru creativ și educațional în anii 2012-2013.
Zona Tabačka/KulturFabrik a fost reîntinerită profund în 2015. Aflată într-o fostă fabrică de tutun, aceasta contribuie mult la viața culturală locală prin diverse activități, inclusiv expoziții, spectacole de teatru, dans, concerte, producții multimedia.
Centrele culturale Kasárne/Kulturpark și Tabačka/KulturFabrik au o mare importanță în regiunea orașului Košice. Prin numeroase evenimente și activități, dar și prin conferințe și seminare, acestea au reușit să atragă un public divers. Mulți membri ai comunității locale, dar și vizitatori din străinătate participă la activități, stimulând turismul (cu o creștere de circa 15% începând cu anul 2012) și atractivitatea zonei. Găsiți mai multe cazuri pe http://www.cultureforcitiesandregions.eu/culture/case_studies/Catalogue_practices
REPUBLICA MOLDOVA
Actualmente, Republica Moldova nu are o strategie pentru dezvoltarea sectoarelor creative, care să definească direcțiile de dezvoltare și mecanismele de sprijin ale statului. Totodată, părerea actorilor și a specialiştilor din domeniul culturii nu este întotdeauna luată în considerare, nu neapărat din cauza indiferenței autorităților, ci mai degrabă din cauza lipsei unui mecanism de comunicare funcțional. Un pas important în acest sens ar fi crearea unor platforme de comunicare și colaborare, care ar media dialogul dintre diverse părți interesate.
Republica Moldova dispune de un patrimoniu cultural tangibil și intangibil bogat, lucru ce reprezintă o bază solidă pentru dezvoltarea ulterioară. Totuşi, mulți sunt de părere că acest patrimoniu are posibilităţi limitate de utilizare, mai ales dacă e să ne referim la necesitățile unei societăți moderne. Din perspectiva reutilizării adaptive a resurselor existente, în special în cazul activelor construite, accesul la patrimoniu este mai degrabă limitat. Diverse motive pot fi invocate în acest sens, pornind de la un sistem legal și administrativ deficient, care nu permite utilizarea proprietății de stat de către sectorul civil, și terminând cu lipsa de experiență și viziune la actorii din domeniul culturii. În acest sens, experiența în procesul de elaborare a politicilor și practicile în domeniul patrimoniului cultural din alte țări din cadrul Parteneriatului Estic pot fi extrem de utile.
Posibilele recomandări din partea sectorului creativ- Crearea unei platforme de comunicare între factorii de decizie, actorii din domeniul culturii și grupurile țintă, responsabile de facilitarea dialogului între părțile interesate
- Îmbunătățirea mecanismelor financiare de sprijin pentru ONG-uri și artiști (reevaluarea criteriilor de eligibilitate ale granturilor pentru proiectele culturale), ajustarea sistemului curent de finanțare în vederea creșterii eficienței și durabilității
- Elaborarea politicilor de sprijin (financiare, consolidarea capacităților și oferirea spațiilor disponibile) pentru sectoarele creative și pentru stimularea cooperării dintre artiști
- Îmbunătățirea cooperării dintre instituții, inclusiv dintre autoritățile centrale și cele locale, în vederea reducerii birocrației și accelerării implementării inițiativelor creative civice.
- Modernizarea sistemului de învățământ artistic conform tendințelor și practicilor internaționale. Sporirea colaborării și a schimbului de experiență internațională în instituțiile de învățământ
- Încurajarea și sporirea colaborării între autorități și sectorul creativ pentru îmbunătățirea spațiului public și a calității vieții urbane, dar și pentru sprijinirea inițiativelor artistice în spaţiul public
- Îmbunătățirea infrastructurii urbane existente pentru stimularea evenimentelor culturale în aer liber și animarea vieții nocturne (asociată cu măsuri complementare precum îmbunătățirea spațiilor publice și a politicilor de mobilitate)
- Aplicarea măsurilor de control asupra distribuirii produsului cultural în vederea asigurării protecției dreptului de autor, evidenței fiscale și reducerii pirateriei
- Sporirea cooperării internaționale între reprezentanții sectorului creativ în vederea schimbului de experiență și elaborării proiectelor comune.
- Crearea unui Consiliu Creativ, care ar prelua rolul de facilitator între diverse părți interesate, reprezintă un concept relativ nou în spațiul cultural moldovenesc, fiind sprijinit de majoritatea liderilor culturali locali. Crearea Consiliului Creativ ar putea reprezenta un prim pas spre soluționarea problemelor întâmpinate de sectoarele creative, dar și o metodă de popularizare a iniţiativelor culturale alternative.
- Orașe din Europa - Date și cifre despre orașe și zone urbane. Agenţia Olandeză de Evaluare a Mediului (PBL). http://www.pbl.nl/sites/default/files/cms/publicaties/PBL-2016-Cities-in-Europe-2469.pdf
- Cultural times. Prima hartă globală a industriilor culturale și creative. Decembrie 2015 http://www.worldcreative.org/wp-content/uploads/2015/12/EYCulturalTimes2015_Download.pdf
- Raportul UNESCO privind economia creativă, 2013, ediție specială http://www.unesco.org/culture/pdf/creative-economy-report-2013.pdf
- Creating growth. Measuring cultural and creative markets in the EU [Stimularea creșterii. Evaluarea pieţelor culturale și creative în UE]. Decembrie 2014 http://www.ey.com/Publication/vwLUAssets/Measuring_cultural_and_creative_markets_in_the_EU/$FILE/Creating-Growth.pdf
- https://www.creative-city-berlin.de/en/good-to-know/facts-figures/
- http://www.worldbank.org/en/topic/urbandevelopment/overview
Evenimentul de lansare „Propunere pentru dezvoltarea orașelor creative în Moldova: Recomandări din partea sectoarelor culturale și creative”, ca parte a Forumului, a fost organizat pe 15 noiembrie 2016, la care au participat 61 de persoane. Evenimentul a fost adresat unui grup de lucru format din reprezentanți din diferite sectoare: factori de decizie, organizații non-guvernamentale, artiști care activează pe cont propriu și în întreprinderi mici în domeniul artelor vizuale, design, arhitectură, planificare urbană și patrimoniu cultural. Principalul obiectiv al evenimentului de lansare a fost identificarea principalelor provocări cu care s-a ciocnit sectorul cultural la nivel local și propunerea unor soluții pentru politici și acțiuni concrete.
Pe parcursul evenimentului de lansare, participanții au avut posibilitatea de a discuta și de a analiza aspectele de bază ale inițiativelor culturale din UE, precum și modalitățile în care industriile culturale și creative pot să stimuleze inovația și dezvoltarea în Moldova. Trei grupuri de lucru paralele au purtat discuții pe următoarele teme:
- Rolul culturii și al patrimoniului într-un oraș creativ
- Rolul industriilor creative și al inovațiilor într-un oraș creativ
- Rolul hub-urilor și al spațiilor creative într-un oraș creativ
Luând ca punct de plecare intenția de a defini conceptul de „oraș creativ” din perspectivă socio-economică, discuțiile au fost orientate spre formularea unor recomandări pentru dezvoltarea unui ecosistem de susținere pentru orașele creative din Moldova, în baza contribuțiilor pe care le au actorii din domeniul culturii în diferite sfere.
Concentrându-se pe conceptele teoretice și studiile de caz practice, principalul scop al discuțiilor a fost mai degrabă să contribuie la dezbateri decât să ofere instrucțiuni rigide și soluții concrete. În acest sens, participarea diverșilor actori de diferite vârste și domenii de activitate reprezintă un avantaj. În același timp, abordarea culturii și a creativității ca pe un element important pentru dezvoltarea urbană durabilă reprezintă un pas important pentru o mai bună conștientizare în rândul părților interesate și pentru introducerea subiectului pe ordinea de zi.
Evenimentul avut loc în contextul unor constrângeri specifice de timp, fapt ce a permis doar abordarea parțială a problemelor existente. Totuşi, consultațiile și discuțiile ulterioare au dus la identificarea a multor alte aspecte mai puțin evidente, care reprezintă o valoare adăugată semnificativă pentru formularea recomandărilor și pentru luarea deciziilor.
Unii dintre moderatori au invocat o pasivitate generală din partea publicului care, cel mai probabil, rezultă din interesul scăzut al actorilor din domeniul culturii în politicile aferente, fapt ce ne indică asupra existenței unor probleme mai profunde, cum ar fi distanţa evidentă dintre actorii din domeniul culturii și factorii de decizie. În acest context, animarea dezbaterii a reprezentat una dintre principalele provocări ale exercițiului.
Pe lângă subiectele celor trei sesiuni paralele, au fost abordate și următoarele subiecte:
- Relația dintre actorii din domeniul culturii și consumatorii de cultură: care sunt principalele limitări ale manifestațiilor culturale și cum poate fi stimulat publicul larg să consume mai multă cultură?
- Relația dintre actorii din domeniul culturii și factorii de decizie: în ce măsură sunt satisfăcute necesitățile sectoarelor creative și care sunt posibilele modalităţi de îmbunătățire?
- Educația în cultură și în domeniile aferente: corespunde aceasta necesităților curente ale economiei de piață?
În timp ce categoriile enumerate mai sus pot fi extrem de ample, exemplele concrete și situațiile din viața de zi cu zi ilustrează perfect punctele slabe și limitările sectorului creativ local, precum și posibilele modalități de îmbunătățire.
Actualmente, Republica Moldova nu are o strategie pentru dezvoltarea sectoarelor creative, care să definească direcțiile de dezvoltare și mecanismele de sprijin ale statului. Totodată, părerea actorilor și a specialiştilor din domeniul culturii nu întotdeauna este luată în vedere, nu neapărat din cauza indiferenței autorităților, ci mai degrabă din cauza lipsei unui mecanism de comunicare funcțional. Un pas important în acest sens ar fi crearea unor platforme de comunicare și colaborare, care ar media dialogul dintre diverse părți interesate.
Implicarea și participarea directă a societății civile reprezintă un aspect important, ce conturează evoluția sectorului creativ. Indiferent dacă societatea civilă este un participant la proces sau dacă este un simplu consumator, sectorul civil este principalul grup țintă pentru care este dezvoltat produsul cultural. În acest context, oferta trebuie luată în calcul și adaptată la caracteristicile distinctive ale comunităților: pentru cine noi decorăm / construim / organizăm evenimente / publicăm etc.?
Republica Moldova dispune de un patrimoniu cultural tangibil și intangibil bogat, lucru ce reprezintă o bază solidă pentru dezvoltarea ulterioară. Totuşi, mulți sunt de părere că acest patrimoniu are posibilităţi limitate de utilizare, mai ales dacă e să ne referim la necesitățile unei societăți moderne. Din perspectiva reutilizării adaptive a resurselor existente, în special în cazul activelor construite, accesul la patrimoniul este mai degrabă limitat. Diverse motive pot fi invocate în acest sens, pornind de la un sistem legal și administrativ deficient, care nu permite utilizarea proprietății de stat de către sectorul civil, și terminând cu lipsa experienței și înțelepciunii actorilor în domeniul culturii. În acest sens, experiența în procesul de elaborare a politicilor și practicile în domeniul patrimoniului cultural din alte țări din cadrul Parteneriatului Estic pot fi extrem de utile.
Printre cele mai frecvente probleme, menționate drept a fi întâmpinate de către sectorul creativ, sunt următoarele: În domeniul industriilor creative:
- Disponibilitatea redusă a spațiilor echipate corespunzător, inclusiv a spațiilor deschise, pentru elaborarea și expunerea produsului cultural
- Decalajul dintre ofertă și cerere, consumul scăzut al produsului cultural
- Problema educației artistice, care, în majoritatea cazurilor, este învechită și nu mai îndeplinește cerințele economiei de piață. Aceasta generează mai multe probleme suplimentare, cum ar fi calitatea joasă a produsului cultural, interesul scăzut al societății față de evenimentele culturale, poluarea vizuală a spațiului public etc.
- Sprijinul financiar din partea statului: la moment nu există o politică de cofinanțare sau de facilitare pentru companiile creative nou-înființate. În cazul granturilor oferite de către organele internaționale de finanțare, majoritatea solicitanților nu sunt eligibili, întrucât nu satisfac cerințele stricte ale donatorilor
- Comunicarea intersectorială deficientă și nivelul înalt de birocrație limitează semnificativ posibilitatea de exprimare a inițiativelor mici și individuale și duce la monopolizare de marile companii
- Comunicarea deficientă dintre actorii în domeniul culturii, factorii de decizie și publicul, duce la diferite probleme corelate, cum ar fi: coordonarea agendei culturale, acoperirea și vizibilitatea redusă a evenimentelor, colaborarea redusă în cadrul comunității creative.
În domeniul spațiilor și al hub-urilor creative:
- Accesul limitat al hub-urilor creative la spațiile deținute de stat
- Lipsa unui inventar în spațiile goale, care ar putea fi utilizare pentru diferite inițiative creative; lipsa accesului la informații despre spațiile goale existente
- Lipsa sprijinului material și nematerial pentru persoane fizice și organizații (inclusiv a instruirilor și a schimburilor de experiență)
În domeniul patrimoniului cultural:
- Accesul limitat al sectorului creativ la patrimoniul arhitectural disponibil
- Impedimentele birocratice și legale ce limitează adaptarea spațiilor disponibile la funcțiile moderne, reticența autorităților publice
- Patrimoniul cultural (arhitectural, și nu numai) nu este considerat drept un factor al dezvoltării economice locale
- Sistemul legal învechit și discrepanțele dintre diferite documente legale. Lipsa unei continuități instituționale și legislative
- Comunicarea insuficientă între autoritățile de la diferite niveluri (locale și naționale)
- Managementul și proprietatea neclară
Toate trei categorii au întâmpinat, în linii generale, aceleași provocări rezultante atât din impedimentele administrative, dar și din lipsa de mecanisme funcționale de mobilizare și lipsa implicării diverșilor actori din domeniul culturii, inclusiv a grupurilor țintă. În acest context, pot fi sugerate mai multe soluții (ascendente și descendente) pentru a aborda provocările întâmpinate astăzi de către sectorul creativ, luând în considerare și necesităţile lui ulterioare.
Crearea unei platforme de comunicare între factorii de decizie, actorii din domeniul culturii și grupurile țintă, responsabile de facilitarea dialogului între părțile interesate
- Îmbunătățirea mecanismelor financiare de sprijin pentru ONG-uri și artiști (reevaluarea criteriilor de eligibilitate ale granturilor pentru proiectele culturale), ajustarea sistemului curent de finanțare în vederea creșterii eficienței și durabilității
- Elaborarea politicilor de sprijin (financiare, consolidarea capacităților și oferirea spațiilor disponibile) pentru sectoarele creative și pentru stimularea cooperării dintre artiști
- Îmbunătățirea cooperării dintre instituții, inclusiv dintre autoritățile centrale și cele locale în vederea reducerii birocrației și accelerării implementării inițiativelor creative civice
- Modernizarea sistemului de învățământ artistic conform tendințelor și practicilor internaționale. Sporirea colaborării și a schimbului de experiență internațională în instituțiile de învățământ
- Încurajarea și sporirea colaborării între autorități și sectorul creativ pentru îmbunătățirea spațiului public și calitatea vieții urbane, dar și pentru sprijinirea inițiativelor artistice în spaţiul public
- Îmbunătățirea infrastructurii urbane existente pentru stimularea evenimentelor culturale în aer liber și animarea vieții nocturne (asociată cu măsuri complementare precum îmbunătățirea spațiilor publice și a politicilor de mobilitate)
- Aplicarea măsurilor de control asupra distribuirii produsului cultural în vederea asigurării protecției dreptului de autor, evidenței fiscale și reducerii pirateriei
- Sporirea cooperării internaționale între reprezentanții sectorului creativ în vederea schimbului de experiență și elaborarea proiectelor comune.
Crearea unui Consiliu Creativ, care ar prelua rolul de facilitator între diverse părți interesate, reprezintă un concept relativ nou în spațiul cultural moldovenesc, fiind sprijinit de majoritatea liderilor culturali locali. Crearea Consiliului Creativ ar putea reprezenta un prim pas spre soluționarea problemelor întâmpinate de sectoarele creative, de altfel, și o metodă de popularizare a iniţiativelor culturale alternative.
Cesis este un oraș vechi leton. Ce are special Cesis? Impresionează prin modul în care cultura contemporană se îmbină cu istoria, prin industrii creative, infrastructură culturală, dar și noi metode de valorificare a patrimoniului istoric. Din perspectiva acestei abordări, Cesis este considerat un oraș creativ, iar asta nu s-a întâmplat peste noapte, ci în urma unei strategii bine gândite și implementate timp de mai mulți ani. Este Chișinăul un oraș ca Cesis? Dar dacă nu este, ce ar trebui să facem ca să fie? Designul ca inovare urbană sau cum arta iese în stradă
„Un oraș frumos nu este atunci când fiecare își construiește ce vrea în fața blocului, dar atunci când tot ce se creează, se creează cu ajutorul instituțiilor care au o școală și un gust estetic”
Mihai Stamati este un tânăr designer din Moldova. El vede designul drept unul din elementele importante în dezvoltarea urbană, iar pentru asta a implementat câteva proiecte la Chișinău, care au fost rezultatul unor forțe comune ale mai multor oameni, spune el. E vorba despre băncile din parcul UTM, băncile din scuarul Petru Rareș sau instalația „bradul cu capul în nori” ce a atârnat o perioadă în fața Muzeului Național de Artă. În cadrul tuturor acestor inițiative, Mihai s-a convins că designul înseamnă o familie care lucrează împreună. „Nu e doar munca unui singur om, dar o activitate a mai multor oameni entuziaști, care-și doresc să facă ceva în folosul comunității”, a spus el. Mihai a sugerat câteva idei prin care designul poate contribui la inovarea urbană:
# Lucrări în spațiul public. „Mereu am fost convins că arta trebuie să iasă în stradă, să fie utilă și un reper vizibil pentru întreaga lume;
# Obiecte care creează relații. „Un obiect de design nu trebuie să fie doar funcțional, el trebuie să creeze relații, să trezească emoții, să-i facă pe oameni să și-l dorească și să-l păstreze. Spre exemplu, scuarul Petru Rareș reunește acum mai multe mămici cu copii care aleg să vină anume aici să facă o plimbare.” În același context, tânărul a menționat și despre un proiect de viitor ce vizează Parcul Mihai Eminescu, cunoscut la noi ca o mică piață de vânzare a tablourilor. Proiectul ar consta din mai multe bănci în forma unor bucăți de foi rupte dintr-o pagină pe care ar fi fost scrisă o poezie. Pot fi numite instalații cu funcții de scaun împrăștiate haotic, ne-a explicat designerul.
Proiectul de transformare a Parcului Mihai Eminescu
Soluții simple aplicate în orașele lumii:
# designul este o prioritate a guvernării, o politică de stat, ce se exprimă prin huburi, școli private, locuri unde oamenii se pot aduna și crea împreună. Asta unește forțele și generează discuții, unde se nasc idei ce pot fi implementate;
# investiții private în design;
# aprecierea inovației și a designului ieșit din dogmă, astfel încât designul să creeze emoții;
Monica Babuc, ministra Culturii: „Avem un oraș frumos, vrem să trăim în el nu doar decent cu tot cea înseamnă confort și comoditate, dar vrem să ne mândrim că vestigiile istorice și cele culturale care există sunt înțelese atât de autorități, cât și de cetățeni. Aici își spune cuvântul și societatea civilă din Republica Moldova. Este depășită situația când venim să învinuim pe cineva. Este vorba de o coeziune națională generală în dezvoltarea urbană durabilă pe care urmează să o întreprindem. Îmi place mult noțiunea de orașe creative, pentru că dacă o vom aplica asupra oricărei activități umane, vom obține rezultate frumoase.”
De ce un oraș creativ trebuie să investească în cultură. Recomandări de la Clémentine Daubeuf, consultant și cercetător la KEA European Affairs
Investițiile în cultură vor fi considerate mereu controversate din mai multe puncte de vedere:
# este domeniul ce a necesitat mereu subsidii;
# necesită un angajament politic pe termen lung;
# profitul este greu de măsurat: încredere, atractivitate, imagine, calitatea vieții.
„Este frumos să avem artă, dar să nu o luăm prea în serios”, spune Clementine despre părerea autorităților când vine vorba de a susține inițiative culturale. Cu toate acestea, experta a povestit că există un potențial foarte mare al acestei industrii, iar impactul culturii se răsfrânge asupra multor domenii. Investițiile culturale duc la:
# politici de dezvoltare urbană;
# inovații sociale și economice;
# beneficii economice pentru sistemele locale de producere;
# un nou impuls pentru activități economice;
# generarea locurilor de muncă;
# păstrarea autenticității orașelor, menținându-le „vii”.
„În orașe trebuie creată o atmosferă care ar atrage oamenii prin toleranță și libertate, servicii calde, dar și condiții bune de lucru”, este de părere tânăra.
Marco Gemmer, reprezentant al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova: „În acest proces trebuie implicați în primul rând cetățenii, pentru că avem nevoie de realitatea locală, în special de tineri. Cum să vorbim despre viitor fără implicarea lor? Pentru a avea orașe creative, trebuie să avem minți creative și inovații. Ca să pornești o industrie creativă trebuie să ai oameni care să creadă în tine. Vei eșua, e normal, în alte domenii nu e permis, aici însă, poți încerca lucruri. Niciodată nu putem ști dacă ideile noastre vor lucra. Dacă am fi știut răspunsurile, atunci nu ar mai fi existat inovație. E greu, dar asta nu e un motiv să nu o facem. O facem pentru că este greu și diferit.”
Cum poți lansa o afacere în domeniul cultural? Opt Sfaturi de la Luka Piskoric, fondatorul Poligon Creative Centre, Slovenia, despre organizarea campaniilor de crowdfunding
Campaniile de crowdfunding sunt soluții eficiente pentru multe din situațiile când avem nevoie de susținere financiară. Ei bine, în cazul inițierii unei afaceri pe bază de donații există anumite particularități bune de luat în seamă:
# Dacă vorbim despre produse, este important ca ele să fie inovative și să aibă un design foarte bun;
# Trebuie să existe o bază de urmăritori care așteaptă ca acest produs să iasă;
# Moldova are o piață mică, motiv pentru care e mai bine să te lansezi pe o platformă globală ca să ai susținători de peste tot din lume;
# Îți ia de la două la trei luni ca să faci o campanie de succes;
# Ai nevoie de business plan, prototip, echipă, abilități de marketing;
# E foarte important ca odată ce ai câștigat banii să poți duce la îndeplinire ceea ce ai promis;
# Poți face o campanie repetată, atât timp cât ți-ai îndeplinit promisiunile în prima;
# Crowdfundingul solicită mult efort. Trebuie să fii sigur de succesul tău dacă te implici.
Un oraș creativ are spații creative de lucru. „Un hub nu este doar un spațiu”
Spațiile de coworking sunt noi modele de colaborare și lucru care includ împărțirea unui spațiu comun de către o comunitate de profesioniști independenți. Sunt tot mai populare deja și în Chișinău. Ce are de a face asta cu cultura? În cadrul acestor spații se nasc idei creative de afaceri, care se dezvoltă și capătă proporții – tot aici, iar ca să ne întoarcem la exemplul orașului Cesis, huburile pot fi construite pe locul unor clădiri vechi, abandonate, iar astfel se contribuie și la reorganizarea spațiului urban.
Câteva recomandări de la Traian Chivriga, fondatorul iHUB Chișinău, despre cum ar putea fi extins numărul huburilor în Moldova:
# Găsim locuri, aflăm de cine sunt deținute și decidem ce vrem să creăm.
# Un hub nu este doar un spațiu, dar se constituie pe bază de: conținut (persoane active), spațiu (oferit de stat) și bani (oferiți de donatori). Toate trebuie să lucreze la unison.
# Statul ar trebui să pună pe piață spații publice, oferite gratuit pentru proiecte non-profit, în bază de concurs.
# Aceste huburi nu trebuie să fie taxate în primii ani, dar să fie taxate pe măsura creșterii lor.
Potențiale locuri care pot deveni huburi (recomandări de la tineri activi din Chișinău):
Tipografia 5, fostul muzeu de figurine din ceară, Moara roșie, Observatorul astronomic, case de cultură, școli, biserici aflate în paragină, Muzeul Zemstvei. Sfat: obstacolele birocratice pentru obținerea lor se rezolvă prin advocacy intensiv.
Ragnar Siil, expert în cadrul Programului de Cultură și Creativitate al UE-Parteneriatul Estic: „Trebuie să regândim modul în care discutăm despre industrii creative și să ne întrebăm care este ecosistemul necesar a fi construit. În alte țări, industriile creative sunt concentrate în orașele capitaliste. Întrebarea e dacă Moldova poate fi exemplul care să arate că aceste industrii creative se pot regăsi și în altfel de localități, ale regiunilor. Vrem să vedem cum un oraș ca Chișinău poate deveni un hub regional și apoi cum regiuni mai mici se pot adapta la această idee.”
Cele mai stringente probleme cu care se confruntă domeniul cultural-creativ în Moldova. Recomandări de soluții de la tinerii din Chișinău
La evenimentul de lansare a Forumului cultural național la Chișinău, au avut loc discuții între tineri activi din Moldova cu privire la problemele cu care se confruntă domeniul cultural-creativ la noi în țară:
# lipsă de comunicare între administrația centrală și inițiatorii din domeniul culturii;
# necesitatea organizării dezbaterilor publice în sensul implicării unei comunități mai largi când vine vorba de cultură;
# necesitatea de a forma o platformă care să unească mai mulți actori ai societății civile;
# problema spațiilor de expunere culturală: calitatea sunetului în sălile de concert, calitatea proiecției în sălile de film;
# educația publicului, a consumului de cultură, problemă generată de rigiditatea sistemului educațional ce nu stârnește interes elevilor pentru evenimente culturale. Pe de altă parte, este problema educației artistice, unde studenții nu învață din practică, așa cum ar trebui;
# artiștii și Ministerul Culturii trăiesc vieți paralele. Ar trebui să aibă loc întâlniri mai dese pentru discuții în cadrul unui consiliu artistic pe lângă Minister.
# publicitatea slabă ce încă funcționează prin generare de spam vizual.
Elementele menționate sunt doar câteva din punctele cheie ce ar contribui la dezvoltarea Chișinăului într-un oraș creativ. Concluziile și părerile au fost lansate în cadrul evenimentului de lansare a Forumului cultural național.